30 DE ANI KYOKUSHIN – 25 DE ANI DE LA EXAMENUL DE SHODAN

Ieri a fost pentru mine o zi foarte speciala…o zi in care am avut doua evenimente la fel de emotionante si importante in viata mea! Primul a fost acela in care, dupa foarte mult timp de asteptare (datorita pandemiei…) am reusit sa-i inmanez colegului nostru Marius Catargiu (care de abia a reusit sa ajunga in tara zilele acestea…) certificatul si centura neagra 2 dan obtinuta in urma examenului din noiembrie anul trecut si pentru care vreau sa-l felicit inca o data si pe aceasta cale! Al doilea si poate cel mai important si emotionant pentru mine este acela in care am aniversat pe langa cei peste 30 de ani de karate kyokushin, 25 de ani de la examenul meu de SHODAN!!! Poate ca in aceste zile acest deziderat (centura neagra – shodan) poate parea ceva normal, facil, neimportant…insa acum 25 de ani sa devii centura neagra in karate kyokushin parea ceva fantastic, un obiectiv de neatins..erai privit si te simteai ca un extraterestru! Au fost niste vremuri extraordinare in care se punea accent pe budo si nu pe sport, pe eticheta si nu pe manifestari excentrice, pe valoare intrinseca si nu pe “CV -uri” false afisate in public/media…etc. Nu vreau sa stric acest moment frumos sau sa vin din nou in prezent si sa fac o analiza comparativa cu acea perioada…nu e cazul acum! Vreau doar sa ma bucur de acele vremuri si sa-i multumesc bunului Dumnezeu pentru tot ceea ce mi-a dat in aceasta viata si in acest caz pentru faptul ca m-a binecuvantat sa traiesc acele momente! Vreau cu aceasta ocazie sa-i felicit si pe cei doi colegi “de suferinta” ? (shihan Florian Toader si sempai Miu Adrian) cu care am sustinut acel examen foarte greu de shodan care a durat aproximativ 6 ore si jumatate…si sa le urez multa sanatate si succes pe calea kyokushin! De asemenea vreau sa multumesc tuturor celor care au contribuit la educatia mea si formarea mea in toti acest ani…aici includ pe toti cei cu care eu am interactionat in acesti ani..elevi, instructori, antrenori, parinti, prieteni..etc. si nu in ultimul rand familia care m-a sustinut neconditionat in tot ceea ce am intreprins pe calea kyokushin! Sa ne dea bunul Dumnezeu tuturor pace si bucurie si ne tina sanatosi si inca multe zeci de ani pe calea kyokushin! OSU!